Comuna Feleacu si-a calcat peste decizia luata anul trecut de a iesi din zona metropolitana. Parcurile industriale, Tetaron 4 si 5 pe care Consiliul Judetean vrea sa le Construiasca, l-au facut pe primarul comunei sa se razgandeasca. Cele doua zone industriale vor fi ridicate pe niste terenuri folosite in prezent ca pasuni.
Consiliul Judetean Cluj a identificat doua locatii pentru infiintarea parcurilor industriale Tetarom 4 si 5. Este vorba despre doua terenuri in comuna Feleacu, de 85 de hectare pentru parcul IV si 100 de hectare pentru parcul V. Al patrulea parc industrial va fi unul logistic si pentru IMM-uri, iar cel de-al cincilea va fi un parc solar.
La aproape un an dupa ce comuna Feleacu si-a semnat iesirea din asociatia Zona Metropolitana, localitatea este pe punctul sa revina.
Cele doua parcuri industriale ar urma sa fie administrate de societatea Tetarom, care administreaza si restul parcurilor industriale publice din judet – Tetarom I si II in Cluj, respectiv III la Jucu.
Se pregateste terenul pentru alte parcuri industriale
May 18, 2010
Alunecarile de teren din Dambul Rotund dau batai de cap autoritatilor
March 4, 2010
Alunecarile de teren din Dambul Rotund dau batai de cap autoritatilor. Daca nu se va interveni de urgenta in zona o parte din Muzeul Etnografic risca sa se prabuseasca peste cladirea Tetarom.
Problema surparii terenului din partea de nord a Parcului Etnografic Romulus Vuia din Cluj-Napoca ar putea fi rezolvata in acest an, dupa aproape opt ani de la aparitia primelor alunecari de teren. in proiectul de buget pe 2010, Consiliul Judetean a cuprins suma de 797.000 lei pentru consolidarea terenului din incinta Tetarom I.
Din cauza surparilor, anexele a doua gospodarii au fost demontate in proportie de 50%, iar fundatiile acestora au disparut odata cu alunecarea terenului.
Criza financiara, cu parcurile industriale pline
March 2, 2010
Zic ca e criza, dar parcurile industriale din Cluj sunt pline ochi iar Tetarom I, II şi III sunt neincapatoare. Aşadar, Consiliul Judeţean va construi inca doua astfel de parcuri, unul logistic in comuna Baciu, Feleac sau Ciurila şi unul pentru producerea de energie neconvenţionala.
Primul parc industrial de pe Taietura Turcului este ocupat in proporţie de 94,68%, dar Tetarom se pregateşte sa le ureze bun venit altor doi investitori. Aşadar, Consiliul Judeţean are tema de casa.
Şi incubatorul de afaceri de la Tetarom este arhiplin. Chiria redusa şi facilitaţile au atras IMM-urile ca un magnet.
Potrivit autoritaţilor, viitoarele parcuri industriale vor crea la Cluj peste 1000 de noi locuri de munca. Numele investitorilor nu a fost dat, inca, publicitaţii, dar directorul Tetarom, Viorel Gavrea a declarat ca este vorba despre doua investiţii, una de 15 milioane de euro şi alta de 3,5 milioane de euro.
Situatie disperata la Muzeul Satului
March 13, 2009
Neglijenta si nepasarea autoritatilor rade de pe suprafata pamantului unul din cele mai importante monumente etnografice ale Romaniei. O tot mai mare suprafata din terenul muzeului satului din Cluj se prabuseste datorita lucrarilor din parcul industrial Tetarom.
La muzeul etnografic exista deja o arhiva uriasa cu nenumarate adrese trimise autoritatilor cu privire la modul in care existenta muzeului poate fi afectata de devoltarea proiectului Tetarom in imediata apropiere. inca din prima zi de santier specialistii muzeului au trans semnale disperate de alarma. Conducerea Consiliului Judetean a considerat ca agitatia e fara rost si ca riscul de surpare a terenului e inexistent. Se incalcau insa prevederi importante privind protectia monumentelor istorice. (vezi stirile video NCN)
Sapaturile pe santierul Tetarom s-au efectuat la mai putin de 10 metri de gardul muzeului. Riscul inexistent s-a transformat rapid intr-un dezastru inevitabil. (vezi stirile video NCN)
Pana acum doua gospodarii traditionale, de valoare uriasa, au fost descompuse si mutate in depozite.
Surparile de teren sunt de peste trei metri adancime, iar alunecarile de teren afecteaza peste 40 la suta din suprafata parcului etnografic. Etnografii au realizat un proiect de salvare a comorilor din incinta parcului, dar Consiliul Judetean nu dipune de fonduri pentru stabilizarea terenului.(vezi stirile video NCN)
Una din cele mai frumoase si valoroase biserici din lemn de pe teritoriul Romaniei este expusa la muzeul satului din Cluj. Terenul de sub monument a inceput sa se miste, falia prapastiei este acum la doar un metru de biserica. A salva acest obiectiv presupune un efort financiar si uman urias, avand in vedere ca biserica este pictata. Daca in cazul gospodariilor afectate pana acum a fost mai simpla mutarea in depozite, biserica asteapta mila autoritatilor, sau in ultima instanta… mila lui Dumnezeu.
Inaugurare oficiala la Emerson.
April 15, 2008
Inaugurare oficiala la Emerson. Cunoscuta companie americana si-a inaugurat investitia de la Cluj, unde si-a stabilit de altfel centrul pentru Europa Centrala si de Est. Potrivit reprezentantilor Emerson, pana acum a fost finalizata constructia unui centru de cercetare si a unei hale de productie, urmand ca pana in 2010, sa fie ridicate in total cinci hale.
In locatia de la Cluj, se vor produce si dezvolta noi produse ale Emerson, ce vor fi comercializate pe piata europeana si cea din Orientul Mijlociu. Suprafata totala a noilor campusuri insumeaza 11.000 de metri patrati. Reprezentantii Emerson ne-au marturisit ce i-a determinat sa aleaga Romania.
David Farr, presedinte Emerson : “Problema costurilor de productie este intotdeauna foarte importanta, dar asta legata de chestiunea educatiei. Urmarim potentialul de educatie, ne uitam la calitatea fortei de munca, la costurile care vor fi si le comparam cu cele din alte locuri unde mai avem alte centre. Am construit facilitati similare in Slovacia in urma cu 12-15 ani si avem acolo acum 3000 de oameni si am stabilit ca mai aveam nevoie de o asemenea investitie. Iar calitatea si costurile referitoare la muncitorii romani sunt competitive si asta ne-a placut.”
Reprezentantii Emerson au asigurat ca investitia americana este avansata cu un an fata de previziunea initiala. Cat priveste evaluarea investitiei, acestia s-au ferit sa dea cifre foarte exacte, sustinand ca un astfel de proiect nu se poate reflecta doar prin costuri. “In momentul in care ai o divizie care aduce mai multa tehnologie, ai o valoare mai mare a investitiei, in momentul in care vine mai putina tehnologie, cu un proces de fabricatie mai migalos, atunci ai si o investitie mai mica”, au precizat cei de la Emerson. In acest moment la investitia Emerson de la Tetarom 2 lucreaza 200 de angajati, urmand ca la finalizarea proiectului sa existe 2000, din care 500 ingineri.