Viata culturala clujeana iese incet din amorteala specifica lunilor de vara. Dupa ce aseara a debutat o noua editie a Festivalului de chitara “Transilvania”, de maine, oferta de evenimente culturale va fi neobisnuit de mare pentru sezonul estival. Timp de cinci zile se va desfasura la Cluj prima editie a Zilelor culturale maghiare.
Programul festivalului cuprinde o serie de activitati permanente precum targuri de artizanat, expozitii de arta plastica, proiectii de film si intreceri sportive.Exista insa si evenimente de exceptie, menite sa aduca un public numeros la festival; concerte de jazz si unul simfonic cu Filarmonica Transilvania interpretand Antotimpurile de Vivaldi in Piata Unirii. Programul complet al festivalului il puteti gasi pe internet la adresa afisata pe ecran. www.magyarnapok.ro.

Dupa succesul inregistrat in februarie de evenimentul dedicat muzicii de film, Filarmonica de Stat „Transilvania” are placerea de a va invita la un sequel al acestuia, sub motto-ul SEARA LA HOLLYWOOD 2: DE LA CENUSAREASA
LA GLADIATORUL. In postura de dirijor, Orchestra Simfonica o are ca invitata pe Mihaela Cesa-Goje, iar repertoriul abordat cuprinde fragmente din blockbuster-uri (Braveheart, Gladiatorul, Titanic), musical-uri, dar si lucrari din repertoriul clasic adesea utilizate in coloanele sonore ale productiilor cinematografice (Adagietto din Simfonia a V-a de G. Mahler, printre altele).

Concertul are loc vineri, 4 iunie 2010, la Casa de Cultura a Studentilor, de la ora 19.

Vineri, 19 martie 2010, Filarmonica transilvania va invita la un concert simfonic al carui protagonist este tanarul si talentatul trompetist Dumitru Cernei. Se continua astfel traditia institutiei de a aduce in atentia publicului instrumente soliste mai putin prezente pe agendele stagiunilor de concerte. Dirijorul olandez Theo Wolters se va afla la bagheta Orchestrei Simfonice, prezentand un program axat pe creatiile clasicilor: Uvertura Egmont si Simfonia a VI-a in Fa major, op. 68, Pastorala de L. van Beethoven, Concertul pentru trompeta in Mi bemol major, Hob.:VII/1 de J. Haydn.

Concertul va avea loc vineri, 19 martie, ora 19, la Casa de Cultura a Studentilor.
Dirijorul olandez Theo Wolters a devenit in timp unul dintre oaspetii constanti ai Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania”. Ca artist, s-a format mai intai in cadrul Fundatiei „Kreato”, unde s-a dedicat studiului trompetei, iar apoi la Conservatorul din Maastricht. Ca o incununare a perioadei sale de formare se adauga anii petrecuti la Universitatea de Muzica din Amsterdam, absolvind cum laudae, in anul 1979. Au urmat apoi specializari in dirijat, beneficiind de indrumarea maestrilor Roberto Benzi si Piet Stalmeier.
Repertoriul abordat (de la clasicii Haydn, Mozart, Beethoven, pana la Mahler sau sostakovici, trecand prin Dvořak, Berlioz, Debussy) reprezinta in sine dovada unei largi deschideri stilistice si a unei adaptabilitati la particularitatile muzical-estetice ale fiecarui compozitor in parte.
Debutul pe plan dirijoral a avut loc in anul 1981, alaturi de Orchestra Nationala de Tineret din Olanda, urmand apoi turnee in strainatate, in care a condus cu succes formatii precum Orchestra Simfonica de Stat din Kosice, Camerata Cassovia, Symfonietta Slovacca Zelina (Slovacia), Orchestra Stavanger (Norvegia), Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din Bucuresti si Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”. in tara natala continua sa dirijeze orchestre, printre care Orchestra Olandeza de Promenada si cateva renumite ansambluri de suflatori.
Pe langa numeroasele concerte sustinute ca solist-instrumentist si dirijor, Theo Wolters promoveaza, din 1980, o intensa activitate pedagogica in cadrul Universitatilor de Muzica din Tilburg si Maastricht, unde preda cursuri de trompeta.

Tanarul trompetist Dumitru Cernei si-a inceput studiile muzicale in Nisporeni, Republica Moldova si le-a finalizat la Academia de Muzica „Gh. Dima”  Cluj – Napoca. A urmat cursuri de maiestrie cu Gh. Usaci, Iancu Vaduva, Balasz Nemes si Frits Damrow, prim trompetist la filarmonica din Amsterdam. Participarea la competitii i-a adus o serie de premii, printre care premiul I la Olimpiada Nationala de Muzica, Bucuresti 2001, premiul I si Marele Premiu la Concursul National “ Primavara Artelor” Bacau 2002, premiul special al juriului la Concursul de Interpretare Muzicala, Bucuresti 2009 si premiul III la Concursul Intenational de Alamuri, Timisoara 2009.
Dumitru Cernei colaboreaza constant cu Opera Maghiara si Opera Romana Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Oradea, Filarmonica de Stat “Transilvania” Cluj-Napoca, iar din 2009 este angajat al Orchestrei Nationale Radio din Bucuresti si membru al Orchestrei Nationale de Tineret, Romania.

Pentru mai multe detalii despre program, va rugam accesati
www.filacluj.ro

Filarmonica Transilvania va invita marti, 16 martie 2010, ora 19 la Sala Studio a Academiei de Muzica „Gh. Dima” la Recitalul CAMERAL sustinut de : Cordelia Hofer (pian) si Gotz Teutsch (violoncel)

Program: lucrari de L. van Beethoven, J. Brahms, Fr. Chopin

De asemenea, joi, 18 martie 2010, ora 19 la Sala Studio a Academiei de Muzica „Gh. Dima”va avea loc RECITALUL CAMERAL sustinut de CVARTETUL TRANSILVAN. Invitat: Gotz Teutsch (Austria)

Program:
Fr. Schubert – Cvartetul de coarde in Si bemol major, op.168 nr. 8
Fr. Schubert – Cvintetul cu doua violoncele in Do major, op. 163

In fine, Vineri, 19 martie 2010, ora 19, la Casa de Cultura a Studentilor, Orchestra Simfonica a Filarmonicii de Stat „Transilvania” sub bagheta lui Theo Wolters (Olanda), impreuna cu solistul Dumitru Cernei vor interpreta programul:
L.van Beethoven – Uvertura Egmont
J. Haydn – Concert pentru trompeta in Mi bemol major, Hob.:VII/1
L.van Beethoven – Simfonia a VI-a in Fa major, op. 68, Pastorala

Pentru mai multe detalii despre program, va rugam accesati
www.filacluj.ro

Biletele se pot cumpara de la sediul Filarmonicii (Piata Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0264 43 00 60)
de luni pana joi intre orele 10-16, vineri intre orele 10-14, precum si cu o ora inainte de concert.

PREt BILETE & ABONAMENTE

20 lei pret intreg / concert
10 lei pret redus (elevi, studenti si pensionari) / concert

350 pret intreg / abonament 32 de concerte in stagiune
200 lei pret redus (elevi, studenti si pensionari) / abonament 32 de concerte in stagiune

Vineri, 26 iunie 2009, ora 19
Casa de Cultura a Studentilor

Program:
J. Sibelius – Poemul simfonic Finlandia
Fr. Liszt – Concertul pentru pian nr. 1 in Mi bemol major
J. Sibelius – Simfonia a V-a in Mi bemol major, op. 82

Filarmonica de Stat „Transilvania” incheie stagiunea 2008-2009. Nicolae Moldoveanu, noul dirijor principal al Filarmonicii, va incheia acest an plin de evenimente majore, in care la Cluj s-au perindat artisti celebri in tara si strainatate, in care au fost interpretate capodopere ale muzicii culte sraine si romanesti, unele dintre ele in prima auditie (locala sau chiar absoluta). Pentru prima oara in istoria Filarmonicii, au fost organizate cicluri de concerte pe baza anumitor tematici, cicluri care vor fi continuate in urmatoarea stagiune.
Acompaniat de Orchestra Simfonica a Filarmonicii de Stat „Transilvania”, pianistul clujean Daniel Goiti va incheia aceasta stagiune, interpretand Concertul pentru pian si orchestra nr. 1 in Mi bemol major de Franz Liszt. Finalul stagiunii aduce in program capodopere ale muzicii romantice. Concertul amintit va fi incadrat de muzica finlandeza. Sub bagheta maestrului Nicolae Moldoveanu, Orchestra Simfonica a Filarmonicii de Stat „Transilvania”, va interpreta poemul simfonic Finlandia de Jan Sibelius, cea mai reprezentativa compozitie muzicala finlandeza, in care este intonat imnul statului. Simfonia a V-a in Mi bemol major de Jan Sibelius va inchide concertul, o creatie scrisa in perioada de maturitate, in care spiritul romantic al compozitorului se opune modernitatii care va zgudui din temelii arta secolului al XX-lea.
Concertul va avea loc vineri, 26 iunie a.c., de la ora 19, la Casa de Cultura a Studentilor.

Vineri, 8 mai 2009, ora 19, Abonament 25
Casa de Cultura a Studentilor

Orchestra Simfonica a Filarmonicii de Stat „Transilvania”

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: Theo Wolters (Olanda)
Solist: Jasper de Waal (Olanda)

Program:
R. Strauss – Don Juan, op. 20
R. Strauss – Concertul nr. 1 pentru corn si orchestra in Mi bemol major, op. 11
D. Sostakovici – Simfonia a IX-a in Mi bemol major, op. 70

Vineri, 15 mai 2009, ora 19, Abonament 26
Casa de Cultura a Studentilor

Orchestra Simfonica a Filarmonicii de Stat „Transilvania”

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: Thomas Herzog (Elvetia)
Solista: Oxana Corjos

Program:
R. Schumann – Uvertura Manfred, op. 115
R. Strauss – Burleske pentru pian si orchestra
Fr. Schubert – Simfonia a IX-a in Do major, D. 944

Marti, 19 mai 2009, ora 19, Abonament 27
Casa de Cultura a Studentilor

Orchestra Simfonica a Filarmonicii de Stat „Transilvania”

Concert cu elevii Liceului de Muzica „Sigismund Toduta”

Dirijor: Alexandru Lascae (Olanda)

Solisti: Volánd Szekely – marimba
Francesco Ionascu – vioara
Radu Dunca – vioara
Levente Muzsi – fagot
Robert Oros – fagot

Program:
N. Rosauro – Concertul pentru marimba si orchestra nr. 1 (p. I, II si IV)
W. A. Mozart – Concertul pentru vioara si orchestra nr. 5 in La major, KV 219
P. I. Ceaikovski – Concertul pentru vioara in Re major, op. 35
J. B. Wanhal – Concertul pentru doua fagoturi in Fa major

Vineri, 22 mai 2009, ora 19, Abonament 28
Casa de Cultura a Studentilor

Orchestra Simfonica a Filarmonicii de Stat „Transilvania”

CONCERT SIMFONIC
Ciclul „Ludwig van Beethoven” (V)

Dirijor: Alexandru Lascae (Olanda)
Solist: Horea Haplea

Program:
Uvertura la opera Fidelio, op. 72
Concertul pentru pian si orchestra nr. 3 in do minor, op. 37
Simfonia a II-a in Re major, op. 36

Joi, 28 mai 2009, ora 18
Sala Tonitza a Muzeului de Arta

RECITAL CAMERAL
CVARTEUL TRANSILVAN
Gabriel Croitoru – vioara I
Nicusor Silaghi – vioara a II-a
Marius Suarasan – viola
Vasile Jucan – violoncel

Program:
Th. Rogalski – Cvartetul de coarde in Fa major
G. Enescu – Cvartetul de coarde nr. 2 in Sol major

Vineri, 29 mai 2009, ora 19, Abonament 29
Casa de Cultura a Studentilor

Orchestra Simfonica a Filarmonicii de Stat „Transilvania”

CONCERT SIMFONIC
Ciclul „Prima si a doua scoala vieneza” (III)

Dirijor: Noam Zur (Israel)
Solist: David Grimal (Franta) – vioara

Program:
L. van Beethoven – Uvertura Coriolan, op. 62
A. Berg – Concertul pentru vioara si orchestra
J. Haydn – Simfonia nr. 100 in Sol major, Militara

Concert realizat cu sprijinul Centrului Cultural Francez

Vineri, 24 aprilie 2009, ora 19, Abonament 23
Casa de Cultura a Studentilor

Orchestra Simfonica a Filarmonicii de Stat „Transilvania”

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: Mihaela Cesa-Goje
Solist: Liviu Gocan

Program:
P. I. Ceaikovski – Uvertura-fantezie Romeo si Julieta
L. Bassi – Fantezia pentru clarinet si orchestra
Cl. Debussy – Rapsodia pentru clarinet si orchestra
L. Bernstein – Dansuri simfonice din West Side Story

Concertul Filarmonicii de Stat „Transilvania” aduce în fata publicului clujean doi artisti clujeni. Clarinetist prim al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat „Transilvania”, Liviu Gocan va interpreta, de aceasta data ca solist, doua lucrari pentru clarinet si orchestra: Fantezia de Luigi Bassi (clarinetist apreciat al epocii sale, care a manifestat si un talent aparte de compozitor) si Rapsodia de Claude Debussy. În introducerea concertului, sub bagheta dirijoarei Mihaela Cesa-Goje, Orchestra Simfonica clujeana va interpreta Uvertura-fantezie „Romeo si Julieta” de Piotr Ilici Ceaikovski. Concertul se va încheia cu Dansurile Simfonice din „West Side Story” de Leonard Bernstein, un musical care a cucerit publicul din toata lumea.
Concertul va avea loc vineri, pe 24 aprilie, de la ora 19, la Casa de Cultura a Studentilor.

Vineri, 3 aprilie 2009, ora 19
Casa de Cutlura a Studentilor

Orchestra Simfonica si Corul Filarmonicii de Stat „Transilvania”

CONCERT EXTRAORDINAR
Joseph Haydn – 200 de ani de la moarte

Dirijor: Ferenc Gábor (Germania)
Solisti: Bianca Manoleanu – soprana
Zsolt Szilágy – tenor
Gheorghe Rosu – bas

In program:
J. Haydn – Oratoriul Creatiunea

Dirijorul Corului: Cornel Groza

Joi, 9 aprilie 2009, ora 19
Casa de Cultura a Studentilor

Orchestra Simfonica si Corul Filarmonicii de Stat „Transilvania”

CONCERT VOCAL-SIMFONIC
Eveniment realizat in cadrul manifestarilor
MEDICINA, ARTA, CULTURA

Dirijor: József Horváth
Solisti: Carmen Gurban – soprana
Liliana Neciu – mezzosoprana
Adorján Pataki – tenor
Alin Anca – bas

In program:
G. Verdi – Requiem
Dirijorul Corului: Cornel Groza

Vineri, 10 aprilie 2009, ora 18
Sala Tonitza a Muzeului de Arta

RECITAL CAMERAL
CVARTETUL TRANSILVAN
Gabriel Croitoru – vioara I
Nicusor Silaghi – vioara a II-a
Marius Suarasan – viola
Vasile Jucan – violoncel

Program:
W. A. Mozart – Cvartetul de coarde in Sol major, KV 156
E. Toldra – Vistas al Mar in Si bemol major
Fr. Schubert – Cvartetul de coarde nr. 13 in la minor, Rosamunde

Duminica, 12 aprilie 2009, ora 17
Sala Auditorium Maximus a Casei Universitarilor

RECITAL CAMERAL
CVARTETUL TRANSILVAN
Gabriel Croitoru – vioara I
Nicusor Silaghi – vioara a II-a
Marius Suarasan – viola
Vasile Jucan – violoncel

Program:
J. Haydn – Ultimele sapte cuvinte ale Mantuitorului pe cruce

Joi, 16 aprilie 2009, ora 19, Abonament 22
Casa de Cultura a Studentilor

Orchestra Simfonica si Corul Filarmonicii de Stat „Transilvania”

CONCERT VOCAL-SIMFONIC

Dirijor: Sabin Pautza (S. U. A.)
Solisti: Maria Pop – mezzosoprana
Cristian Hodrea – bas

Program:
Fr. Liszt / S. Pautza – Via Crucis (p. a.)
F. Mendelssohn-Bartholdy – Simfonia a V-a in Re major, op. 107, Reforma

Dirijorul corului: Cornel Groza

Vineri, 24 aprilie 2009, ora 19, Abonament 23
Casa de Cultura a Studentilor

Orchestra Simfonica a Filarmonicii de Stat „Transilvania”

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: Mihaela Cesa-Goje
Solist: Liviu Gocan

Program:
P. I. Ceaikovski – Uvertura-fantezie Romeo si Julieta
L. Bassi – Fantezia pentru clarinet si orchestra
Cl. Debussy – Rapsodia pentru clarinet si orchestra
L. Bernstein – Dansuri simfonice din West Side Story

Marti, 28 aprilie 2009, ora 19
Sala Studio a Academiei de Muzica „Gh. Dima”

RECITAL CAMERAL
TURNEUL STRADIVARIUS
Alexandru Tomescu – vioara
Horia Mihail – pian

Program:
J. Brahms – Scherzo din Sonata pentru vioara si pian F-A-E in do minor
E. Grieg – Sonata nr. 3 pentru vioara si pian in do minor, op. 45
H. Wieniawski – Legenda, op. 17
P. de Sarasate – Romanza Andaluza, op. 22, nr. 3
N. Paganini – Moto perpetuo, op. 11
P. de Sarasate – Zigeunerweisen, op. 20

Joi, 30 aprilie 2009, ora 19, Abonament 24
Casa de Cultura a Studentilor

Orchestra Simfonica a Filarmonicii de Stat „Transilvania”

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: Peter Rosenberg (Germania)
Solisti: Ernst Kovacic (Austria) – vioara

Program:
J. Haydn – Simfonia concertanta pentru vioara, violoncel, oboi si fagot, op. 102
Solisti: Peter Rosenberg (vioara), Zsolt Török (violoncel),
Adrian Cioban (oboi), Dávid Máthé (fagot)
E. Krenek – Concertul pentru vioara si orchestra nr. 1, op. 29
Fr. Schubert – Simfonia a IV-a in do minor, D 417, Tragica

Constructia Filarmonicii va putea incepe din toamna! Cum terenul ce apartinea Ministerului Apararii si Internelor a fost, de curand, oficial cedat municipalitatii, lucrarile vor primi unda verde spre sfarsitul anului. Primarul Sorin Apostu sustine ca mai este nevoie doar ca arhitectii sa regandeasca proiectul, pe noul amplasament. Va reamintim ca Filarmonica va fi construita pe terenul fostei Cazarme a Armatei, de pe Bulevardul 21 decembrie numarul 106, pe o suprafata de peste 1,2 hectare.

Vineri, 27 februarie 2009, ora 19, Abonament 18
Casa de Cultura a Studentilor

Orchestra Simfonica a Filarmonicii de Stat „Transilvania”

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: Alexandru Lascae (Olanda)
Solist: Andrei Deleanu – pian

in program
J. Brahms – Concertul pentru pian si orchestra nr. 1 in re minor, op. 15
S. Prokofiev – Simfonia a V-a in Si bemol major, op. 100

Nascut in 1942, la Bucuresti, Alexandru Lascae a studiat vioara si compozitia la Conservatorul din Iasi, apoi la Bucuresti.
in 1969 s-a stabilit in Olanda, unde, in scurt timp, a devenit concert-maestru la Orchestra Residentie din Haga. Concomitent a studiat muzica de camera si dirijatul la Siena si Bruxelles cu Franco Ferrara, si la Amsterdam cu Kiril Kondrasin.
in 1972 devine prim violonist in Residentie String Quartet, cu care castiga Premiul I la Concursul International de la Colmar (Franta).
in 1980, debuteaza ca dirijor cu orchestra Filarmonicii din Haga, cu un program Olivier Messiaen.
Din 1990 a revenit in Romania, incepand o lunga si fructuoasa colaborare cu Filarmonica de Stat din Iasi. Concomitent, a dirijat la cele mai importante filarmonici romanesti, intre care cele din Bucuresti si Cluj-Napoca.
Activitatea sa cuprinde in prezent numeroase concerte simfonice, vocal-simfonice si camerale, la Iasi si peste hotare, in Belgia, Egipt, Germania, Grecia, Norvegia, Olanda, Rusia, de asemenea in Japonia, China.
Alexandru Lascae a realizat primul ciclu de 5 CD-uri cu creatia simfonica si vocal-simfonica a lui George Enescu, impreuna cu Filarmonica din Iasi – Orchestra simfonica si Corul Gavriil Musicescu – si Casa de Discuri Ottavo din Olanda (1993 – 1995). Activitatea sa artistica cuprinde de asemenea o discografie de peste 17 CD.
Din 1997 este dirijor permanent al Filarmonicii de Stat Iasi, dirijor permanent si director artistic la orchestrele de camera Arion (Haga) si Musica Ducis (s’Hertogenbosch), profesor la Conservatorul Regal din Haga si dirijor al orchestrei Atheneum a aceluiasi conservator.

Nascut in 1956, pianistul Andrei Deleanu a studiat in Timisoara, Cluj-Napoca si Bucuresti, sub indrumarea profesorilor E. Philipp si G. Amiras. Dupa 1989, are prilejul de a urma stagii de perfectionare la Hochschule der Künste din Berlin cu G. Sava, K. Hellwig si G. Sebõk. Este laureat al Concursului V. Bucchi (Roma, 1984), a doua premii din partea Asociatiei Criticilor – ATM (1981 si 1986).
Solist al Filarmonicii „Marea Neagra” din Constanta, intre 1983-2004, a concertat cu toate formatiile simfonice din tara. Activitatea concertistica internationala cuprinde importante centre culturale din SUA, Coreea, China, Germania, Italia, Austria, Republica Moldova, Rusia. Numele sau a figurat pe afisele unor festivaluri importante: George Enescu – 1979, 1983, 1991, Toamna Muzicala Clujeana, 1998, World Music Days – Seul 1998, Timisoara Muzicala – 1998, 2004.
Repertoriul pianistului cuprinde 35 de concerte cu ansambluri orchestrale (cuprinzand integralele de Beethoven, Bach si Brahms), 35 de programe recitaluri solo (de la compozitori baroci la contemporani, cu predilectie pentru marile compozitii pentru pian) si 25 de programe de muzica de camera.
Multe din lucrarile interpretate de Andrei Deleanu au fost inregistrate fie de posturile de Radio si TV, fie pe compact discuri, inclusiv Siciliana Blues de C. taranu.
Pe langa activitatea didactica inceputa la Universitatea din Constanta si la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, Andrei Deleanu a tinut cursuri de maiestrie in Coreea, SUA si Romania si un seminar despre relatia dirijor‑solist, la Brasov, in cadrul cursului de dirijat orchestra al lui Jorma Panula, in toamna anului 2004.

Ca si multe din lucrarile lui Johannes Brahms, Concertul nr. 1 pentru pian si orchestra a fost compus pe in decursul a cativa ani. Brahms l-a inceput in 1854, in perioada in care locuia la Düsseldorf, cu familia Schumann. in anul precedent, Clara si Robert Schumann sustinusera puternic cariera tanarului compozitor, dar, curand dupa aceea, deteriorarea sanatatii mentale a lui Schumann a determinat o tentativa de sinucidere a acestuia. Brahms s-a dus imediat la Düsseldorf, pentru a-i ajuta pe Clara si pe copii sa treaca peste aceasta noua provocare. Aceasta suferinta si dragostea ascunsa pe care el o avea fata de Clara s-a resimtit puternic in lucrarile lui, in special intr-o sonata pentru doua piane si o simfonie. Aceste doua lucrari s-au contopit in final intr-un concert pentru pian, care a fost terminat la sfarsitul anului 1858. Premiera absoluta de la Hanovra, avandu-l ca solist pe compozitorul de 24 de ani, nu s-a bucurat de o perceptie prea entuziasta din partea publicului. Cateva zile mai tarziu, audienta din Leipzig a intampinat lucrarea cu foarte mult dispret, Brahms marturisindu-i prietenului sau Joseph Joachim: „Doar experimentez si simt in felul meu, cu toate acestea insa fluieraturile au fost prea multe!”.
Originea acestei atitudini s-ar putea gasi in modul inovator in care Brahms si-a conceput concertul. Daca, pana atunci, publicul era obisnuit cu un solist care-si etala calitatile, in timp ce orchestra se supunea rolului acestuia, Brahms a realizat o unitate indisolubila a partidei solistice cu orchestra, compunand, de fapt, o simfonie cu pian. Ulterior, prin aportul unor solisti de valoare ca si Clara Schumann, concertul si-a castigat prestigiul de care se bucura si azi.

Simfonia a V-a de Serghei Prokofiev, compusa in 1944, este cea mai lunga dintre lucrarile de gen ale compozitorului. Daca, in Simfonia nr. 1, Clasica, Prokofiev isi gaseste sursa de inspiratie in muzica lui Haydn si a secolului al XVIII-lea, in Simfonia a V‑a, el se indreapta catre traditia romantica tarzie (Brahms, Ceaikovski, Sibelius) si catre mostenirea marilor compozitori rusi, in special colegul si, cateodata rivalul sau, sostakovici. Lucrarea sta marturie pentru schimbarea care s-a petrecut in gandirea simfonica a lui Prokofiev de la momentul compunerii primei simfonii, in 1917, si pana acum. insusi Prokofiev spunea ca-si considera lucrarea „foarte importanta nu doar datorita materialului muzical din ea, ci si pentru ca m‑am reintors la tiparul simfonic dupa o pauza de 16 ani. Simfonia a V-a este culminatia unei intregi perioade din creatia mea. Am conceput-o ca pe o simfonie a maretiei sufletului uman”.
Trasatura esentiala a lucrarii sta in caracterul ei epic. Pentru prima data, Prokofiev utilizeaza, in forma simfonica, stilul patriotic care s-a dovedit a fi foarte apreciat in lucrarile sale vocale si dramatice de la sfarsitul anilor ’30-’40 (Aleksandr Nevski, Razboi si pace, Ivan cel Groaznic).
Ca si Sonata a VIII-a pentru pian, terminata chiar inainte, Simfonia a V-a vadeste o preferinta neobisnuita pentru tempo-urile lente. Prima parte, in forma de sonata, se deschide cu o tema eroica, fara alteratii cromatice sau salturi ironice, in tonalitatea de baza Si bemol major. Putine teme din creatia lui Prokofiev au aceeasi putere si expansivitate. A doua tema, intonata de oboi si flaut, este mai cromatica, dar se incadreaza in atmosfera neoclasica a recent compusei Sonate pentru flaut.
Partea a doua este un scherzo ironic, pe alocuri usor macabru, si este caracterizata de ritmuri pregnante, de o orchestratie subtila si plina de imaginatie.
Tragedia din muzica partii a treia este intruchipata in expresiva tema principala introdusa la suflatorii de lemn si preluata apoi de corzi. Sectiunea de mijloc este si mai intunecata si turbulenta, descriind suferinta cauzata de razboi. Doua teme de mars funebru – una la corzi, in ritmuri punctate, iar cealalta la suflatori, figurand un tril – isi disputa suprematia. Aceasta conduce catre un climax de o forta extraordinara.
Ultima parte se pregateste, in mod exuberant, pentru pacea de dupa razboi, iar atmosfera sa, aproape comica, vine in contrast cu gravitatea partii a doua.
Pe parcursul simfoniei, pianul joaca un rol neobisnuit de proeminent, fiind folosit atat pentru efecte melodice, cat si de percutie.