“Big Brother” revine, dar sub alta forma. Zece camere de supraveghere au fost deja amplasate pe drumurile nationale, la limita cu judetele invecinate Clujului. Noile sisteme de supraveghere nu au radare incorporate si sunt folosite doar pentru supravegherea traficului.
Camerele de supraveghere sunt amplasate cate una pe fiecare sens de mers in localitatile. Desi au fost achizitionate de Consiliul Judetean, noile sisteme vor fi administrate de inspectoratul de Politie Judetean.
Imaginile surprinse ii vor ajuta pe oamenii legii la identificarea soferilor care parasesc locul accidentului sau a masinilor date in urmarire.
Cele zece camere de supraveghere au fost achizitionate de la o firma din Iasi, iar pentru acestea s-a platit suma de 51 de mii de lei.

Reabilitarile care s-au facut pana acum la drumurile judetene au fost investitii din care nu se vede nimic! Aceasta este concluzia la care a ajuns presedintele Consiliului Judetean care a anuntat astazi demararea unui proiect de asfaltare a 700 de km de drumuri judetene. Plombarile care s-au facut in ultimii ani la infrastructura judeteana nu au dus la rezultate multumitoare. Presedintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, a declarat ca noul proiect de reabilitare a fost aprobat de toate partidele politice pentru a putea continua si dupa viitoarele alegeri. Executia lucrarilor va incepe in aceasta toamna, iar unele drumuri au prioritate.Investitorii sustin ca noua haina a drumurilor judetene va rezista minim 7 ani.Studiile de fezabilitate pentru fiecare lot de drumuri care urmeaza sa fie asfaltat vor fi finalizate in luna august, iar lucrarile sunt preconizate sa inceapa pana la sfarsitul anului. Banii vor veni printr-un credit direct sau un credit furnizor, potrivit presedintelui Consiliului Judetean.

Rau cu rau, dar mai rau e fara rau spune o vorba a romanului. Dupa ce a fost data circulatiei in toamna anului trecut, o parte din centura ocolitoare Valcele – Apahida a fost invadata iar de utilaje si de muncitori. Motivul? Mare parte din lucrarile noului drum abia acum se realizeaza. Iar explicatia constructorilor este simpla: termenul de predare al lucrarii e la sfarsitul acestei luni.
Utilaje, muncitori care lucreaza de zor, semafoare mobile si cozi de masini care uneori se formeaza pe anumite portiuni din centura ocolitoare a municipiului. Nu e vorba de un santier nou inaugurat, ci de santierul de pe centura. Care nu s-a finalizat, asa cum credeau unii, odata cu darea in folosinta a tronsonului.
Obisnuiti deja cu modalitatea romaneasca de a construi drumuri, soferii nu se mai enerveaza atunci cand fac slalomuri printre utilajele de pe sosele. Sunt chiar intelegatori.
Reprezentantii firmelor subcontractoare care lucreaza la finalizarea centurii ocolitoare spun ca multe din lucrari sunt incetinite si din cauza vremii capricioase.
Deocamdata, centura ocolitoare este data in folosinta pe tronsonul Jucu – Gheorgheni, iar cealalta parte, pana la Valcele, va fi inaugurata in aceasta vara.

Controversatele radare fixe care pana acum cateva luni ii obligau pe soferi sa reduca viteza sunt regretate de primarii din comunele unde sunt amplasate. Drept urmare, acestia au ales calea instantei pentru a obtinea aprobarea ca acestea sa fie repuse in functiune. Unele procese se afla inca pe rol, altele au fost castigate de primarii. Radarele sunt tot inactive, insa.
Primul proces castigat a fost al Primariei din comuna clujeana Izvorul Crisului, care s-a judecat cu Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice. Judecatorii Tribunalului Cluj i-au dat castig de cauza primarului, care, sustine ca nu se judeca pentru banii pierduti de la bugetul local, ci pentru … siguranta cetatenilor.
Reprezentantii altor primarii care se judeca pentru repunerea in functiune a camerelor de supraveghere de pe Drumul National 1 recunosc ca le pare rau dupa amenzile consistente care intrau in bugetul local. Dar sunt ingrijorati si de siguranta cetatenilor care se plang ca le e frica sa treaca strada, de cand radarele nu ii mai fotografiaza pe vitezomani.
in luna aprilie, anul trecut, cele 13 radare fixe amplasate pe tronsoanele de drum cuprinse intre Turda si Cluj, respectiv Cluj si Huedin, au fost scoase din functiune. Motivul: o neintelegere intre firmele care se ocupau de amplasarea sistemelor de supraveghere si Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice. Politistii nu au putut decat sa se supuna dispozitiilor si sa … ia ei locul radarelor fixe.
Desi primarii se plang ca a crescut numarul accidentelor grave de cand „Big Brother” nu mai functioneaza, statisticile politiei arata ca o crestere mai mare s-a inregistrat imediat dupa ce sistemele de supraveghere video au fost scoase din functiune.

Santierul autostrazii Transilvania de la Savadisla a fost desfiintat, o data cu inaugurarea primului tronson . In urma camioanelor au ramas cratere in drumurile judetene, si nemultumiri ale soferilor. Acestora nu le ramane decat o solutie, atunci cand dau cu masina in gropile de pe drumurile judetene. Sa injure.
Unul dintre drumurile judetene cele mai afectate de lucrarile care s-au efectuat la autostrada este cel care face legatura intre localitatile Luna de Sus si Baisoara. In urma cu mai bine de trei luni, edilii locali din Savadisla erau increzatori in promisiunile de la centru, conform carora drumul va fi reasfaltat in intregime. Acum, promisiunile suna mai putin entuziast. Nici Bechtel, nici Compania Nationala de Autostrazi nu aloca bani pentru refacerea drumurilor afectate.
Potrivit reprezentantilor Consiliului Judetean, in urma cu sase luni s-au efectuat ultimele lucrari de reparatie la drumul inspre Baisoara. Gropile au reaparut, insa, ca si cand ar fi fost acolo dintotdeauna.

Compania Bechtel, antreprenorul general al Autostrazii Transilvania este amenintata cu instanta, daca nu contribuie financiar la reabilitarea drumurilor judetene distruse in timpul construirii autostrazii. Anuntul a fost facut de presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, care le-a cerut americanilor sa contribuie la refacerea celor 29 de kilometri distrusi pe drumurile judetene Buru-Iara-Lita-Savadisla-Luna si Lita-Petrestii de Jos.

Primii 42 de kilometri ai Autostrazii Transilvania au fost inaugurati de intai decembrie. Dupa 5 ani si 423 de milioane de euro, clujenii sunt primii care se bucura de tronsonul Turda-Gilau. Asta deoarece orasul are, in sfarsit, o centura de ocolire.
Premierul interimar Emil Boc a inaugurat prima bucata, care reprezinta aproximativ 10% din lungimea totala, a Autostrazii Transilvania. Panglica tronsonului 2B, Turda-Gilau, a fost taiata de premier si de ministrul interimar al Transporturilor. Ei au fost primii care au circulat cu pe astfaltul autostrazii. Acestia au urcat la bordul unui Logan de culoare alba.
Lucrarile la autostrada sunt departe de a fi gata. Potrivit oficialilor de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, o portiune de 9 kilometri, intre Turda si Campia Turzii, va fi finalizata in vara anului viitor.

Vesti bune de la premierul interimar Emil Boc! Dupa ce a evaluat din elicopter impreuna cu ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, stadiul lucrarilor la Autostrada Transilvania a declarat ca totul este conform calendarului. Mai mult, Emil Boc vrea, in continuare, investitii in infrastructura.Cei 42 de kilometri de autostrada, aproape finalizati, l-au impresionat pe primul- ministru interimar. Acest tronson este terminat in proportie de 95 la suta si daca pana la 1 decembrie va fi vreme buna, va fi finalizat.Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu a declarat ca, potrivit unor calcule, costul unui kilometru de autostrada se situeaza la suma de 12-13 milioane de euro, banii incluzand, insa, si exproprierile.Radu Berceanu a mai precizat ca urmatoarea etapa in constructia autostrazii ar trebui sa fie partea dinspre Targu Mures, dar pentru acest tronson nu sunt prevazute fonduri. Astfel, cel mai probabil, se va lucra pe zona dinspre Cluj spre Bors.

De la autostrada la centura! Asa cum ne-a obisnuit, premierul Emil Boc s-a dus de la Gilau, direct la Apahida, sa vada cum stau lucrurile si acolo. A descoperit sase kilometri de asfalt, alunecari de teren, dar si rezerve de fonduri. Una peste alta, centura va fi gata partial pana la 1 ianuarie.
Pe langa realizari, Emil Boc a fost Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, impreuna cu premierul Emil Boc l-au anuntat pe constructor ca s-au mai alocat inca 25 de milioane de lei pentru aceasta centura.Directorul Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Cluj, Ion Pantelimon i-a anuntat si el pe politicieni ca la centura Clujului mai sunt rezerve.Pe o portiune de cativa kilometri de pe segmentul 3 va trebui facuta o lucrare de consolidare a drumului. Aceasta va costa in jur de 17 milioane de euro. Totodata, in acest moment, exista facturi neachitate in valoare de 180 de milioane de lei, insa, in urma alocarii de bani, 130 de milioane vor fi achitate zilele acestea.

De anul viitor rovinietele vor fi supravegheate electronic! Ministerul Transporturilor vrea sa renunte la rovinietele cu autocolant si sa introduca in schimb un sistem de supraveghere video pe drumurile nationale, pentru a vedea daca soferii au platit sau nu taxa de drum. Noul sistem va fi implementat din luna ianuarie si va functiona o perioada in paralel cu vechea rovinieta cu autocolant.
Sistemul electronic de verificare a rovinietelor va fi functional in totalitate din vara anului 2010
Ulterior, prin intermediul camerelor de supraveghere instalate pe drumurile nationale, se va verifica daca a fost sau nu achitata taxa de drum. Potrivit informatiilor remise de Minisiterul Transporturilor vor fi instalate pentru inceput 25 de camere de supraveghere, dar numarul acestora va creste treptat
Taxa de drum difera in functie de perioada de timp pentru care se plateste. Pentru autoturisme de exemplu, rovinieta poate costa de la 3 euro pentru doar 7 zile, la 28 de euro pentru un an.

Daca la Gherla tocmai s-a inaugurat centura de ocolire a orasului, Clujul mai asteapta. Il asteapta pe Mos Craciun, care in calculele premierului, va fi primul care va testa centura. Pana la venirea mosului, constructorul va turna saptamana viitoare, primii kilometri de asfalt.
Statul a cheltuit cu centura Cluj-Napoca Est, pana la aceasta data, 267 de milioane de lei, bani cheltuiti in mare parte pe accelerarea lucrarilor, dar si pe exproprieri.
Emil Boc este increzator si spera ca pana la sfarsitul anului, centura de Est va fi practicabila, mai ales ca problema exproprierilor nu mai exista in acest moment.
Centura de ocolire Valcele-Apahida va avea o lungime de 24,6 kilometri, iar investitia a fost estimata, cu tot cu cheltuielile de exproprieri, la peste 60 de milioane de euro. Lucrarea cuprinde doua poduri si patru viaducte, cinci parcari, doua de cate 120 de metri si trei de cate 60 de metri.