la cateva zile de la inundatii, autoritatile nu au reusit sa faca inca un bilant total al pagubelor. Odata cu retragerea apelor, au ramas case daramate, familii evacuate, drumuri si poduri distruse. Cea mai afectata de inundtii este zona Huedinului. Numai aici, in comuna Poieni, doua case s-au daramat din cauza apelor. Situatia pare tinuta sub control, dar apele nu s-au retras inca in totalitate. In partea opusa a judetului, la Apahida, lucrurile par sa reintre in normal. Circulatia pe DN1 C a fost reluata integral, si nu exista persoane evacuate. Totusi, accesul spre Campenesti, unde un pod a fost luat de viitura, se poate face doar pe jos. Cea mai recent inundata comuna este Sicul. Sase case au fost distruse din cauza alunecarilor de teren si 17 familii au fost evacuate. In prezent, se lucreaza la reabilitarea podurilor. Potrivit reprezentantilor Prefecturii Cluj, in total au fost afectate de inundatii

Furia apelor a lovit aseara localitatile Jucu si Apahida. Sute de case si gospodarii distruse, familii ruinate, mii de hectare de teren sub ape, drumuri nationale blocate! Sunt urmele adanci lasate de viiturile care au ingropat sub noroaie tot ce le-a stat in cale. Sute de familii plang dupa casele distruse si animalele moarte. Viitura de aseara i-a incurcat si pe soferii aflati in trafic care se indreptau spre Gherla si Dej. Drumul National 1C pe tronsonul Cluj-Napoca – Gherla a fost inchis aseara. Cele mai mari probleme au fost la kilometrul 17, la iesirea din comuna Apahida, unde apa depasea chiar si un metru, pe unele portiuni. Cei care totusi si-au facut curaj sa treaca au ramas impotmoliti si au fost nevoiti sa cheme firmele private de ridicari masini, pentru ca in zona nu era nici urma de autoritate locala. Cei care monitorizeaza vremea si debitul raurilor nu au vesti imbucuratoare. Vom scapa de ape abia duminica.

Clujenii care vor sa se racoreasca in raul Somes trebuie sa se gandeasca de doua ori inainte de a se arunca in apa. Asta pentru ca in judetul Cluj nu exista nici un loc de scaldat autorizat. Cei care, totusi, intra in astfel de ape risca sa ia diverse boli infectioase, greu de tratat, avertizeaza medicii.
Zone pentru scaldat sunt considerate acele ape in care imbaierea este autorizata in mod explicit, precum si apele in care oamenii se scalda in mod traditional, insa pe proprie raspundere. Majoritatea romanilor nu tin insa cont de avertismentele medicilor si se scalda in raurile murdare.
Comparativ cu restul Europei, Romania sta mai rau la capitolul zonelor de scaldat. Asta pentru ca doar litoralul romanesc are astfel de zone. in timp ce, marea majoritate a zonelor pentru scaldat din intreaga Uniune Europeana au respectat standardele comunitare de igiena, potrivit unui raport intocmit de Uniunea Europeana. Astfel ca, 96% din zonele pentru scaldat costiere si 92% din zonele pentru scaldat din rauri si din lacuri au respectat cerintele minime de calitate. Clujenii in schimb sunt reticenti cand vine vorba sa se imbaieze in Somes. iar cei care totusi o fac, risca sa se aleaga cu boli grave.

Romania trebuie sa rezolve problema poluarii apelor pana in anul 2015. Daca pana acum implementarea de catre autoritati a programelor de ecologizare a fost mai mult sau mai putin facultativa, de la sfarsitul acestui an, orice intarziere va fi penalizata de forurile europene. Aceasta au aflat participantii la dezbaterea publica organizata, astazi, la Cluj in vederea elaborari unui Plan de Management al apelor din bazinul Somes-Tisa.
in tara noastra exista trei cauze majore a poluarii apelor: lipsa statiilor de epurare, industria si ingrasamintele chimice folosite in agricultura. in acest moment, factorul principal de poluare sunt localitatile care isi elimina apele uzate direct in albiile raurilor.
Consiliile locale din localitatile fara statii de epurare pot atrage fonduri structurale pentru construirea acestora, dar ritmul de realizare a proiectelor de finantare este mai mult decat modest. Din toamna, insa, Romania va fi penalizata pentru aceasta stare de fapt, iar Guvernul cauta modalitati de a obliga autoritatile locale sa realizeze proiecte care sa elimine sursele de poluare. in ceea ce priveste poluarea industriala, s-au facut progrese reale in ultimii ani, dar anumite fabrici mai au inca probleme serioase de rezolvat.
Dezbaterea publica de la Cluj a fost ultima etapa inainte de elaborarea si tiparirea Planului de management al apelor din bazinul Somes Tisa. Acesta va aparea din toamna, moment in care masurile cuprinse devin obligatorii pentru toti factorii poluanti mentionati.

Mircea Itu este de astazi noul director al Directiei Apelor Somes-Tisa. Principala masura pe care vrea s-o implementeze este atragerea unor fonduri de la Banca Mondiala si a unor bani europeni pentru proiecte regionale.

Sef nou si la Garda de Mediu. Mihaela Rozor, consilier judetean PSD este noul comisar sef al Garzii Regionale de Mediu Cluj. Ea a concurat pe post cu fostul sef al garzii, Mihaela Beu. Concursul a constat in alcatuirea si notarea unor dosare care prezentau un proiect de management.

Influenta directa a omului asupra calitatii apelor ramane pe primul loc intre factorii poluatori. Au constatat acest lucru 29 de liceeni, care au ecologizat astazi zona barajului Gilau. Peste 1 tona de PETsti si meDOZE „au cunoscut un final tragic”.

Dupa ce au adunat deseurile, tinerii au analizat probe de apa, in cadrul laboratorului mobil amplasat la fata locului. Astfel, au aflat ca apa din lacul Gilau are, in prezent, un PH egal cu 7, apropiat parametrilor sangelui uman. De asemenea, acestia au masurat adancimea lacului si au studiat anumite caracteristici ale apei: continut de saruri, cantitatea de oxigen dizolvat si conductivitate.
Actiunea a fost organizata de catre: Directia Apelor Somes-Tisa( DAST), Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu” si Regia Autonoma de Transport Urban Calatori- RATUC Cluj.
Demersul face parte din campania nationala „Sa pastram apele curate!”, derulata in acest an de Administratia Nationala „Apele Romane”( ANAR), cu sprijinul Holcim( Romania). Scopul este de a trage un semnal de alarma in ceea ce priveste riscurile poluarii apelor.
Specialistii DAST au precizat ca apa lacului de acumulare Gilau are o calitate ecologica buna, incadrandu-se in clasa a II-a de calitate, pe o scara de la I( apa de calitate foarte buna) la V( apa de calitate proasta).

Razboi cu gunoaiele! Directia Apelor Somes-Tisa, in colaborare cu Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a demarat azi o actiune de curatare a apelor.
Scopul actiunii, intitulata “Sa pastram apele curate”, este curatarea malurilor Somesului si a Parauilui Popii, care traverseaza Curtea Universitatii de Stiinte Agricole. Tot in cadrul aceluiasi program, in curtea USAMV s-au amplasat 10 cosuri de gunoi compartimentate. Astfel de pubele vor fi amplasate si pe digurile din Gilau si Dej.
Potrivit organizatorilor, astfel de actiuni de curatare a malurilor apelor curgatoare vor continua si in perioada urmatoare.