Dirijorul olandez Theo Wolters a devenit in timp unul dintre oaspetii constanti ai Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania”, primind statutul de „dirijor invitat principal” al ansamblului simfonic clujean.
Ca artist s-a format mai intai in cadrul Fundatiei „Kreato”, unde s-a dedicat studiului trompetei, iar apoi la Conservatorul din Maastricht. Ca o incununare a perioadei sale de formare, se adauga anii petrecuti la Universitatea de Muzica din Amsterdam, absolvind cum laudae, in anul 1979. Au urmat apoi specializari in dirijat, beneficiind de indrumarea maestrilor Roberto Benzi si Piet Stalmeier.
Repertoriul abordat (de la clasicii Haydn, Mozart, Beethoven, pana la Mahler sau Sostakovici, trecand prin Dvořak, Berlioz, Deubssy) reprezinta in sine dovada unei largi deschideri stilistice si a unei adaptabilitati la particularitatile muzical-estetice ale fiecarui compozitor in parte.
Debutul pe plan dirijoral a avut loc in anul 1981, alaturi de Orchestra Nationala de Tineret din Olanda, urmand apoi turnee in strainatate, in care a condus cu succes formatii precum Orchestra Simfonica de Stat din Kosice, Camerata Cassovia, Synfonietta Slovacca Zelina (Slovacia), Orchestra Stavanger (Norvegia), Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din Bucuresti si Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania” din orasul nostru. In tara natala continua sa dirijeze orchestre, printre care Orchestra Olandeza de Promenada si cateva renumite ansambluri de suflatori.
Pe langa numeroasele concerte sustinjute ca solist-instrumentist si dirijor, Theo Wolters promoveaza, din 1980, o intensa activitate pedagogica in cadrul Universitatilor de Muzica din Tilburg si Maastricht, unde preda cursuri de trompeta.
Absolventa a Liceului de Muzica „S. Toduta” din Cluj-Napoca, Dana Ciuca a urmat apoi cursurile sectiei de canto de la Academia de Muzica „Gh. Dima”, fiind indrumata de Edith Simon si Ana Manciulea. Imediat dupa absolvire, Dana Ciuca a obtinut o bursa de trei ani la Conservatorul de Muzica din Luxemburg, fapt care a deschis o alta perspectiva asupra carierei sale artistice. Participarile la diferite festivaluri si competitii internationale de canto, precum Festivalul CHAIN, Concursul „Sylvia Geszty”, Concursul Tinerilor Solisti din Europa, Festivalul „Haricleea Darclee”, au fost rasplatite constant cu diferite distinctii. Numele sau este recunoscut pe scenele de opera din strainatate, domeniu in care detine un vast repertoriu, aparand atat in fata publicului european (la Viena, Luxemburg, München, Lille, Nantes, Nancy, Trieste etc.), cat si de peste ocean (in Mexic si SUA). Bogatul repertoriu operistic este completat de o mare varietate de lucrari vocal-simfonice, capodopere ale literaturii muzicale universale din diferite epoci si stiluri.
Ca multi dintre compozitorii francezi sau rusi ai sfarsitului de secol 19, Emmanuel Chabrier a fost fascinat de exotismul muzicii, artei, vietii, spiritului spaniol. Inspirat de calatoria pe care a avut-o, rememorand ritmurile antrenante si melodiile captivante, Chabrier aduce un omagiu peninsulei iberice prin lucrarea España (Spania). Prin aceasta rapsodie pentru orchestra, Chabrier este unul dintre primii care filtreaza folclorul spaniol prin sita difuza a stilului francez, rezultand combinatii timbrale specifice.
Insisi viitorii compozitori de origine spaniola se vor afilia artei componistice franceze, in acest caz atractia exotica transformandu-se in limba materna. Unul dintre primii mari compozitori spanioli a fost Manuel de Falla, care, prin cercetarile sale folclorice temeinice, a fundamentat scoala de compozitie spaniola.
Lucrare scrisa in prima perioada de creatie, El amor brujo (Amorul vrajitor) a fost conceput ca un balet intr-un act si doua scene, avand la baza libretul lui Gregorio Martínez Sierra. Personajul principal imaginat pentru aceasta lucrare era renumita balerina Pastora Rojas Monje, faima sa atingand cote inimaginabile in Spania. Ulterior, lucrarea a luat si forma unei creatii scrise pentru concerte simfonice, cucerind de la prima auditie publicul. Astazi, El amor brujo a devenit una dintre cele mai cantate capodopere ale muzicii spaniole.
Opera Samson si Dalila este astazi cea mai renumita creatie de gen a lui Camille Saint-Saëns. Inspirata din Testamentul Vechi, ea are la baza un libret Ferdinand Lemaire, care prezinta, intr-o forma romantica, episodul biblic al lui Samson si Dalila.
Aria Amour! viens aider ma faiblesse! ilustreaza momentul crucial, in care Dalila pune la cale planul de a descoperi secretul puterii lui Samson, care a facut prapad in tabara filistinilor. Desi Samson nu a putut fi invins prin forta, slabiciunea lui a fost dragostea.
Franz Schubert a compus Simfonia a III-a la varsta de optsprezece ani, sub influenta stilului clasic, mozartian, si sub impulsul noii avantului noii epoci romantici. Vioiciunea, cantabilitatea si naturaletea melodica, dramatismul interior al temelor principale ale primei parti a simfoniei se imbina cu reminiscente ale epocii baroce. Rolul prioritar al clarinetului se pastreaza si in partea a doua a simfoniei, un Allegretto elegant, inspirat pe alocuri din melosul popular. Partea a treia apare ca un menuet stilizat, ale carui puternice accente ne duc cu gandul la „surprizele” lui Haydn. Elanul si avantul, specific manifestului romantic Sturm und Drang (Furtuna si avant) este surprins in finalul simfoniei, care evolueaza intr-un iures ametitor.
In program:
E. Chabrier – Spania
M. de Falla – Amorul vrajitor
C. Saint-Saëns – Aria Amour viens aider ma faiblesse din opera Samson si Dalila
Fr. Schubert – Simfonia a III-a in Re major, D. 200